Nume Popular - Crap, ciortan, ciortănel
Înfãţişare De regulă, are spatele de la verzui închis până la cenușiu, cu lateralele argintii sau gălbui. În bazinele piscicole cu înmultire controlată culorile acestui peste sunt mai albicioase, estompate fată de nuanțele închise care le găsim la peștii din mediul natural sălbatic.
- Este un pește robust, puternic, cu gura cărnoasă si doua perechi de mustăți pe buza superioară, dintre care prima pereche are organe mici, urmate de doua mustăți mari, asezate spre colțurile gurii.
Stil Viaţã Este un pește extrem de sensibil la factorii externi și trebuie nădit îndelungat în acelasi loc pentru a fi atras.
- Crapul se hranește scurmând fundul apei până la o adâncime de 20 de centimetri. Meniul de bazâ este format din larve, viermi, raci, scoici, plante etc.
In primii ani de viață crapul se hrănește intens cu larve, purici de baltă, vegetatie acvatică, melci etc. După ce creste, din cauza necesarului mai mare de proteine, incepe sa consume cantitati mai mari de raci, scoici iar în unele cazuri (bălti sarace in scoici si raci) nu ezita sa mănânce peștișori și chiar broaște.
În mod normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutății sale.
Modul de hrănire al crapului a fost foarte mult studiat de pescarii de crap si nu degeaba, cunoșterea acestui lucru ne poate ajuta sa facem monturi mai bune.
Atunci când se hrănește, crapul umblă pe fundul apei cu partea pectorală atingând substratul, această parte pectorala, pieptul, este plin de senzori care-i dau pestelui informatii despre cum este substratul, despre locul in care se află etc. Când găsește ceva de mâncare primul contact (fizic, excludem acum partea chimică a recepției și recunoașterii hranei) este luat cu mustățile, aceste mustăți sunt un complex de senzori deosebit de fini, prin simpla atingere crapul stie dacă acel lucru este bun sau nu de mâcat. Dacâ hrana este acceptata gura se întinde ca o trompă, larg deschisă iar gura execută o mișcare de pompare (aspiratie) astfel încât ceea ce se află pe fundul apei împreună cu apa din jur sunt absorbite rapid, urmează contactul tactil cu limba, aici se decide dacă ceea ce a fost aspirat se reține sau se elimina, eliminarea se face printr-o pompare inversă puternică. Dacă hrana a fost acceptată este impinsă de limba înspre gât unde este intampinată de dinții faringieni care sfaramă hrana inainte de a fi inghițită. Boabele de proumb uscat pot fi sparte cu ușurință cu acești dinți faringieni.
Crapul ajunge la maturitate sexuală la 2-3 ani.
Depunerea pontei are loc în aprilie-mai. În acest timp, crapii se adună în cârduri mari, se apropie de maluri și își depun icrele, lipindu-le de ierburi. În timpul pontei se lovesc între ei cu burta spre a ușura eliberarea produselor genitale, fapt care a atras momentului pontei si numele popular de "bătaie". O femelă depune cam 140.000 de icre pe fiecare KG din greutatea ei; icrele măsoară 1,3-1,5 mm diametru. Depunerea are loc în mai multe răstimpuri, dar in mod obișnuit in orele dimineții, pe vegetația submersă. Durata incubației este de 4-6 zile la o temperatura de 20 grade; larvele ce eclozează au o lungime de 4,5-5,5 mm. După ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetație; după resorbția sacului vitelin, ele încep sa înoate activ, hrănindu-se cu zooplancton.
Sursa: Tratat de ichtiologie de S. Carausu - Ed Academiei
