Használt Elnevezßsek - Mreana
Kinézet Mreana este una dintre speciile cele mai cunoscute din apele noastre colinare și de șes, fiind prezentă aproape în toate râurile europene, cu excepția Peninsulei scandinave. Ușor de recunoscut, datorită formei și particularităților morfologice.
Pește fusiform de talie mijlocie, are o lungime a corpului de 40-60 cm, excepțional 80-90 cm și o greutate de 600-800 g, cu exemplare izolate de până la 5-6 kg, dar în Dunăre s-au prins chiar de 10-14 kg. Este acoperită de solzi cicloizi de dimensiuni reduse, care îi dau un aspect aparte. Gura este situată inferior, cu buze cărnoase, de pe care pleacă două perechi de mustăți, cele anterioare fiind mai scurte. Culoarea generală a corpului este galben-murdară sau verde-măslinie, stropită cu pete mai închise sau alb-gălbui pe abdomen și pe flancuri. Înotătoarele dorsale și caudală au marginile mai intens colorate spre deosebire de celelalte, care sunt roșcate. În perioada premergătoare reproducerii, pe cap și spate, la masculi apar mici proeminențe cutanate, numite butoni, iar pe părțile laterale apar dungi transversale albicioase, care după reproducere dispar.
Élet stílus Specie ceva mai pretențioasa la condițiile mediale, preferă apele curgătoare spumoase, cu fundul tare, nisipos, alegând ascunzișurile de sub pietre sau maluri. Mreana parcurge distante mari în căutarea hranei, reprezentată de larvele unor insecte, râme, melci si unele crustacee mici care viețuiesc pe fundul apelor. Solitara și nocturna, se reproduce începând cu sfârșitul lunii aprilie si până în iunie. La masculi se pot sesiza în aceasta perioada prezenta unor perle ale dragostei și a unor dungi de culoare albă pe partea superioara a corpului. În aceasta perioadă, mrenele se adună în grupuri pentru a migra spre regiunea superioară a râurilor pentru depunerea pontei. Femelele se găsesc în frunte, fiind urmate de masculi adulți și apoi de tineret. Unde curentul apei este mai slab și vatra bazinului prundoasă sau nisipoasă, femela depune 10000-15000 icre de culoare galbenă-portocalie și de dimensiuni foarte mici. În perioada migrației, indivizii nu se hrănesc. Masculii sunt precoce comparativ cu femelele, atingând maturitatea sexuala la 3 ani, spre deosebire de femele. care depun primele icre la 4 ani. Odată icrele fecundate, dezvoltarea embrionului si eclozarea are loc după 6-7 zile, dacă temperatura apei are 17-20° C sau ceva mai mult, dacă temperatura este mai scăzută.
Timpul bun de pescuit începe din a doua jumătate a lunii februarie și ține pană la sfârșitul lunii martie, în zile călduțe și cu cer acoperit de nori.
Se pescuiește bine in ape tulburi în mod special cu râmă dar se pot folosi si alte momeli cum ar fi bucăți de cașcaval vechi, viermuși de carne, coropișniță matura sau larva, slănina, bucatele de peștișor.
Carnea mrenei este foarte gustoasă, dar are multe oase, considerent pentru care este mai puțin căutată dar crele sunt otrăvitoare, nu se pot consuma.
Lungimea minima admisă a mrenei ce poate fi reținută după capturare este de 27 cm.
