Nume Popular - Biban
Înfãţişare Are lungimi cuprinse între 10 si 30 cm (excepții 30-35 cm) și greutate de la 50500 g (excepții peste 2 kg). Corp comprimat si foarte înalt. Ghebul pornește după uperculii ascuțiți, are solzi mărunți și zimțați care sunt bine prinși în piele, linia laterala este aproape paralela cu linia spatelui, urmându-i curba. Are o culoare închisa, cu dungi caracteristice și reflexe predominante de verzui-cenușiu metalizat. Pe laterale are 5-9 dungi verticale de culoare mai închisă. Aripa dorsala este prevăzută cu spini si folosește ca sistem de autoapărare. In momentul depunerii icrelor, acestea sunt expulzate sub forma unui șirag de mărgele, lungi de 1-2 m si îmbrăcate într-o cămașă gelatinoasă, pe care le așează prin mișcări circulare lângă mal.
Stil Viaţã Este întâlnit in aproape toate apele europene,în Romania îl întâlnim în toate apele, începând din zona scobarului pana la Marea Neagra.
Este prezent atât în apele dulci, cât și în cele salmastre, unde rămâne fidel locului, fără a intreprinde migrații. Preferă apele limpezi, cu fundul tare, activând în special în timpul zilei, noaptea nefiind activ.
Ajunge la maturitate reproductiva la 3 ani, când începând din luna martie pană la sfârșitul lunii aprilie, are loc boiștea.
Icrele sunt depuse dimineața devreme, când apa ajunge la 10-12° C la apă mică și cu vegetație multă, sub forma unor panglici lungi de 1-2 m. 0 femela de 200 g greutate depune 25000-30000 icre de culoare gălbuie și un diametru de până la 2 mm. După fecundare, în funcție de temperatura apei, incubația are o durată variabila, de la câteva zile, la câteva săptămâni.
Se caracterizează printr-un regim alimentar ce se împarte în două perioade distincte. În primii doi ani de viață, bibanul este pașnic, hrănindu-se cu plancton, viermi și crustacee și foarte rar cu puiet, după care devine răpitor, consumând moluște, peștișori sau icrele altor specii de pești. Specie cu carne alba și gustoasă, este apreciata de consumatori, chiar daca prezintă unele dificultăți la curățatul solzilor. Peștele se consumă proaspăt sau sărat, congelat și mai rar sub alte forme.
Este o specie apreciată în pescuitul sportiv, deoarece se poate pescui pe tot parcursul anului, inclusiv în apele înghețate, la copcă. Deși este parțial răpitor, va prezenta și în continuare un interes mai mare din punct de vedere al pescuitului sportiv și mai puțin din punct de vedere economic.
Poate fi pescuit tot timpul anului, chiar și iarna la copcă. Se folosesc momeli naturale vii sau moarte, se prinde la năluci si la dandinetă, peștișori argintii, boarță, plevușca, buchet de râme, dar si la bucățică. O momeala bună sunt proprii pui sau cei de Sorete (Biban soare).
Echipamentul folosit in cazul momelilor naturale sunt ușoare, de 5-6 m, sau lansete de răpitor cu acțiuni cuprinse între 5-15 g. Poate fi urmărit la plută, plută culisantă sau la mișcarea vârfului de lansetă, mai ales in cazul nălucilor.
Lungimea minimă admisa a bibanului ce poate fi reținut după capturare este de 12 cm.
